SFANTUL IOAN BOTEZATORUL

(7 ianuarie)

“Eu sunt glasul celui ce striga in pustie…” (Ioan 1,23)

Din sfintii pe care biserica i-a inscris in calendarul sau, Sfantul Ioan, supranumit Botezatorul si Inaintemergatorul venirii lui Iisus Hristos in lume, este venerat in mod deosebit.

Aceasta cinstire i-a fost acordata pentru rolul pe care l-a implinit in istoria mantuirii neamului omenesc.
Viata Sfantului Ioan s-a desfasurat conform celor profetite. Din adolescenta s-a retras in pustie pentru a se pregati prin rugaciune, post si meditatie, in vederea misiunii sale de profet si inaintemergator al venirii lui Mesia. Cand a implinit varsta de 30de ani, varsta la care un evreu era socotit apt de a indeplini activitati publice, deci si activitate de invatator, Ioan si-a inceput misiunea.

Predica lui asa cum este consemnata in Sfintele Evanghelii, era simpla dar patrunzatoare: “Caiti-va ca s-a apropiat Imparatia Cerurilor” (Matei 3,2). Viata si infatisarea lui erau neobisnuite: “El avea imbracamintea sin par de camila si cingatoare din piele imprejurul mijlocului, iar hrana lui era lacuste si miere salbatica” (Matei 3, 4).

Predicile lui atrageau multi ascultatori. La predica Sfantului Ioan: “A iesit Ierusalimul si toata Iudeea si imprejurimea Iordanului sa se boteze de catre ele in raul Iordan, marturisindu-si pacatele” (Matei 3, 5-6).

Patruns de cuvintele lui tunatoare, ascultatorii din diferite clase sociale l-au intrebat ce trebuie sa faca. Tuturor le raspundea: “Faceti fapte vrednice de cainta si nu incepeti a zice in voi insiva: Avem tata pe Aavram, caci va spun ca Dumnezeu poate si din pietrele acestea sa ridice pe fiii lui Aavram” (Luca 3,8).

Iar ca fapte vrednice de cainte pe linga credinta in Dumnezeu si in Mesia, el enumera:
• Milostenia: “Cel ce are doua haine sa dea celui ce nu are si cel ce are bucate sa faca asemenea” (Luca 3,11),
• Dreptatea: “Nu cereti nimic mai mult – spunea vamesilor – de cat va este randuit” (Luca 3, 13),
• Bunatatea: “Sa nu asupriti pe nimeni – spunea ostasilor – nici sa nu invinuiti pe nedrept, ci sa fiti multumiti cu solda voastra” (Luca 3, 14).

Pentru a face cit mai credibile cuvintele sale, Sfantul Ioan folosea metafore acute: “Acum securea sta la radacina pomilor si tot pomul care nu face roada se taie si se arunca in foc” (Matei 3, 10). Prin predica sa, Ioan a cautat sa pregateasca pe ascultatori pentru primirea lui Mesia: “Eu va boitez cu apa spre pocainta – marturisea el – dar Cel ce vine dupa mine este mai puternic decat mine; Lui nu-i sint vrednic sa-i dezleg cureaua incaltamintelor. Aceesta va va boteza cu Duh Sfant si cu foc” (Luca 3, 10-12).

Atitudinea sa consecventa impotriva pacatului si vaita lui austera au determinat pe iudeii din Ierusalim sa trimeata preoti si leviti sa-l intrebe daca nu cumva el este Hristos. Ioan a marturisit: “Nu sunt eu Hristisul. Si ei l-au intrebat: Dar cine esti? Esti Ilie? zisa el: Nu sunt. Esti tu Proorocul?si ael a rasouns: Nu. Deci i-au zis: Cine esti? Ca sa dam un raspuns celor care ne-au trimis. Ce spui tu despre tine insuti? El a zis: Eu sunt glasul celui ce striga in pustie: indreptati calea Domnului, precum a zis Isaia Proorocului” (Ioan 1, 19-23).

Constient de importanta misiunii sale in lume, Sfantul Ioan vesteste venirea Mantuitorului cu adanca smerenie, spunand: “Nu sunt eu Hristosul, ci sunt trimis inaintea Lui… acela trebuie sa creasca, iar eu sa ma micsorez.” (Ioan 3, 27-30).

La conturarea personalitatii Sfantului Ioan, importanta este marturisirea Domnului Hristos facuta multimilor: “Ce a-ti iesit sa vedeti? Oare Prooroc? Zic voua: Si mai mult decat Prooroc. Acesta este cel despre care s-a zis: “Iata trimit inaintea fetei Tale pe ingerul meu, care va gati calea inaintea Ta. Zic voua: Intre cei nascut din femei nimeni nu este mai mare decat Ioan…” (Luca 7, 26-28).

De ascutisul predicii Sfantului Ioan n-a fost scutit nici conducatorul tarii, Irod Antipa, pe care l-a mustrat pentru faptul ca traia in adulterul cu cumnata lui Irodiada, femeia fratelui sau Filip si pentru alte faradelegi: “Nu-ti este ingaduit sa tii pe femeia fratelui tau” (Marcu 6, 18).

Si Irod se temea de Ioan, stiindu-l barbat drept si sfant si-l octorea mai ales pentru ca era iubit de multimi. Dar Irodiada il ura de moarte si a reusit sa-l determine pe Irod sa-l intemniteze, iar dupa zece luni de detentie sa fie decapitat.

Evenimentul acesta a avut loc, dupa cum marturisesc Sfintele Evanghelii, in timpul unui ospat pe care Irod l-a dat cu prilejuol zilei sale de nastere, dregatorilor si capeteniilor ostirii sale.

In timpul ospatului fiica Irodiadei, Salomea, a dansat in asa fel incat i-a placut lui Irod si celorlalti comeseni. Sub influenta vinului, Irod ii promit ca-i va da orice, chiar si jumatate din regatul sau. La indemnul mamei sale, Salomea cere capul lui Ioan Botezatorul.

Desi se intristeaza la auzul cerintei, pentru nu-si incalca cuvantul in fata oaspetilor dispun e implinirea cererii Salomei.

Asa s-a sins din viata acest mare Prooroc care a facut trecerea de la Vechiul Testament la cel Nou prin pregatirea poporului pentur primirea lui Mesia.

Viata si activitatea Sfantului Ioan Botezatorul constituie un model de traire in sens al vietii noastre. El s-a aratat un ascultator desavarsit al cuvantului lui Dumnezeu si implinitor al lui in misiunea nu usoara de a pregati pe conationalii sai in vederea primirii lui Mesia.

Si noi putem avea fapte vrednice de pocainta:
• credinta in Dumnezeu,
• dreptatea,
• milostenia,
• bunatatea
• si curatenia sufleteasca, care sunt placute lui Dumnezeu si oamenilor.

Le putem implini cu puterile noastre si cu ajutourl Harului Divin pe caare ni-l impartaseste Mantuitorul Nostru Iisus Hristos.

Numai asa il vom sarbatori cu vrednicie pe Sfantul Ioan Botezatorul.

Dumnezeul Nostru Slava, in veci! Amin

Arhimandrit Nikodim Bibart